Chapter 11 for Detroit's automakers

Best sentence I've read today:

If Chapter 11 cannot save GM, then nothing can.

This is from the recent VoxEU opinion by Joshua Rauh and Luigi Zingales, proposing a bankruptcy to save General Motors. Inter alia, the ideas in Rauh & Zingales might address Richard Posner's worries concerning Chapter 7 versus Chapter 11 in the US Bankruptcy Code; on the other hand, naturally, Gary Becker does not need further convincing that bankruptcy is the only viable alternative for GM, Ford and Chrysler alike.

Econlinks for 27-12-'07

• How to avoid recession in USA: Greg Mankiw's answer. Gary Becker and Richard Posner advocate a similar perspective (the argument is centered, of course, on the subprime housing mess). Former Fed boss Greenspan already said that one should do absolutely nothing and wait for the bubble to break on its own, just as the people above (e.g. in Mankiw's words: "Sometimes, bed rest and wait-and-see are the best we can do"), see my previous post on that. This also takes me to a link by Mankiw on 'bad press for Ben Bernanke ", the new Fed chair; while I think some of that criticism is valid, I'd say there is really no reason to panic and that one should trust the Fed and its chief governor, with handling this. After all, the great Milton Friedman already said Ben Bernanke is a great choice and is expected to do a good job (& remark here: this youtube clip linked above is almost one hour long wisdom from Friedman; no second of that is expendable).

• "Morality matters for economic performance": A very interesting summary of recent research plus the agenda for further research in the context, by Guido Tabellini, on voxeu.org. Tabellini already presented (part of) this in the 2007 EEA-ESEM conference from Budapest (more precisely, as the EEA Presidential Address, from the 30th of August), for those of you who have also been attending.

• "Lawsuit investment" as the new hype: "Juridica will make investments in ongoing legal claims, mostly in the US, and loans to law firms to finance their costs in pursuing claims."

• Markets in everything, one more exotic episode from Tyler Cowen's book, "Discover your inner economist" (read here the previous one). Today about the 'business of renting wedding guests':

A report from India tells of a firm that rents out wedding guests, so that the wedding and the party do not look empty. The "guests" will wear either traditional Indian dress or Western clothes, depending on what the customer dictates. They are told to dance and make small talk, and show a knowledge of the marrying couple,without letting on that they are hired. The firm's owner, a Mr. Syed, told one newspaper: "The breaking up of joint families and lack of affection among relatives also creates a demand for paid guests". The Best Guests Centre, at Jodhpur in Rajasthan, is looking to expand. To each his own: I would pay some people to stay away from my wedding.

Probability of being a serial killer: the case of Lucia de Berk

Here's a post on an extremely interesting story at the intersection of law, statistics and professional ethics in several disciplines. Inter alia, the issue has been covered in some of the best scientific journals. See for instance a). a report in the Science edition of the 16th of November (you need a subscription to access the PDF); b). a very good report on this case in Nature, January this year; you can read here that PDF (subscription free).

What is this about? One of the most interesting legal cases ever, involving multiple homicide, is now under review by the Supreme Court in the Netherlands. The case deals with the former trial of Lucia de Berk, a Dutch nurse, accused and sentenced to life imprisonment in spring 2003, for the alleged murder of seven hospital patients and the attempted murder on three others, in places where she had worked between 1999-2001. The issue is that there was never direct evidence to implicate De Berk (and she has always denied all accusations): she was condemned solely based on the fact that she happened to be always around when these patients died; basically the courts (an appeal court also upheld the initial verdict) decided that it was very unlikely, essentially only one chance in 342 million, according to the expert statistician who testified at the trial, that so many deaths could have occured accidentally while she was nearby.

What happens now is that the 2003 sentence is being challenged by several scientists who signed a petition to re-open the case (this is what the Supreme Court needs to decide on, after last months a justice department panel indeed recommended that the case be reopened). Richard Gill, a Leiden University mathematician and organizer of the petition, states that the previous conclusion, leading to the condemnation of De Berk, is based on "every statistical mistake in the book". Gill and others concluded that the previous statistical testimony was based on an incorrect analysis and that in fact the probability estimated earlier, of 1 in 342 million, is in fact as low as 1 in 48 or even 1 in 5, which are very unlikely to meet the criterion of "beyond reasonable doubt" needed for a criminal conviction. Here's the website of Gill dedicated to this case (with his detailed discussion of the statistical aspects in this case here and Gill's synopsis/reconstruction of the case + other interesting details here). There is even a whole book criticizing De Berk's conviction on scientific procedure, by Ton Derksen , a philosopher of science from the University of Nijmegen. Mark Buchanan, who wrote about the case in Nature (see the link above) summarizes the legal essence of the argument this way: "The court needs to weigh up two different explanations: murder or coincidence. The argument that the deaths were unlikely to have occurred by chance (whether 1 in 48 or 1 in 342 million) is not that meaningful on its own - for instance, the probability that ten murders would occur in the same hospital might be even more unlikely. What matters is the relative likelihood of the two explanations. However, the court was given an estimate for only the first scenario."

This is certainly not an easy case, despite the fact that it is not the first one that might involve wrong statistical evidence in a criminal sentence (the Nature report linked above also mentions another high profile case involving misuse of statistics, the case of Sally Clark, from 1999, in Britain). My opinions are the following. Firstly, I strongly believe that the Dutch Supreme Court has more than sufficient basis to re-open De Berk's case and carefully re-analyse all the previous evidence (I've obviously signed the petition as well). Further, one can only hope that a wrong verdict is overturned swiftly in De Berk's case, should the petitioners be right (and then I wouldn't want to be in the place of the 'expert statistician' who testified to start with, although it is true, as can be read on Gill's discussion, that this expert "always insisted that his analysis only showed that the observed coincidence could not be due to pure chance, not that Lucia caused the the deaths"; moreover, this expert himself wants the case to be reopen; but the scientific flaws would still be there, if the petitioners are right.). More generally, one can only hope that science will be used with the greatest care in any legal processes, especially criminal ones, given the extreme emotions and stakes typically involved (but not only: science has to be done properly, anytime, anywhere, anyway...).

Politica fara tromf si... parerile fara suport

Tare ma tem ca Sorin Matei iarasi se leaga de lucruri unde nu are in mod necesar toate competentele. Articolul acesta din Adevarul (cu preview si pe pagini.com) are si parti bune (da, un eventual Basescu reloaded ar trebui, in sfarsit, sa-si in serios rolul de Presedinte si sa inceteze sa fie un bufon...desi incep sa ma indoiesc ca are abilitatea necesara si deci ca ar fi doar o chestiune de vointa), chit ca ar putea prezenta o analiza mai obiectiva si pasaje care il plaseaza in seria articolelor deloc impartiale ar putea fi eliminate... Dar, sa ajungem si la marea dilema: sa fie desfiintata Curtea Constitutionala? Si pe ce baza? Trias politica in SUA, prin sistemul lor original de checks and balances, functioneaza complet diferit, iar in acel context nu e neaparat nevoie de o institutie separata pentru evaluarea neconstitutionalitatii anumitor propuneri legislative: in practica, curtile de apel americane au rolul de a implementa judicial review-ul constitutional (evaluarea constitutionalitatii legii respective) in SUA, Curtea Suprema avand intaietate doar in cazuri foarte particulare sau preluand cazul dupa epuizarea tuturor posibilitarilor la nivel de curti de apel. Dar de cand si pana cand avem noi un sistem asemanator cu cel al Statelor Unite si cine s-ar gandi sa implementeze asta in Romania, at all (deocamdata nu vreau sa cred ca Sorin doreste pur si simplu sa importe orice i se pare 'catchy' institutional arrangement in SUA, fara sa se gandeasca ca mare parte din aceste lucruri nu sunt importabile...cel putin nu in viitorul apropiat)? In majoritatea Europei (de Est si de Vest, de Sud si de Nord...) Curtea Constitutionala are un rol foarte bine definit - exceptia notorie fiind Marea Britanie (atentie insa, distinctia din cazul de fata nu e aceeasi cu distinctia dintre "common law systems" si "civil law systems", desi sunt anumite intersectii etc, nu mai intru in detalii) unde redundanta unei asemenea instante e evidenta, dat fiind ca Marea Britanie functioneaza sub principiul suveranitatii parlamentare, deci neavand asa-numita institutie a 'legii supreme'- caveat lector insa, fiind tara membra a Uniunii Europene, de facto legile UK sunt totusi supuse unui control 'constitutional' prin intermediul curtilor Uniunii Europene.

De ce "un caine fara dinti"? Poate Sorin sa nu stie (dar ne-informarea a priori incepe sa nu ma mai mire...), dar Curtea Constitutionala e investita cu o serie de atributii extrem de necesare si faptul ca nu le-a exercitat pana acum nu are cum sa fie un motiv pentru desfiintarea ei. Dimpotriva, eu as intari rolul curtii existente (deci, atentie, o curte constitutionala care sa se ocupe exclusiv de protejarea cadrului constitutional), astfel incat sa nu aiba neaparat nevoie de "cooperarea" cu alte entitati politice in decizii cruciale, deci m-as indeparta de modelul Frantei aici (model pe care Romania l-a urmarit indeaproape de cand lumea, inclusiv prin copierea succesiva a Constitutiilor franceze...) Intr-adevar un simplu aviz avand caracter consultativ al Curtii Constitutionale nu e suficient (chiar si in Franta, din cate stiu, curtea, sau mai bine zis, consiliul constitutional francez, poate decide doar inainte de ratificarea legii, dar am impresia ca nu e vorba doar de un aviz consultativ...). Dar ar trebui sa ne inspiram din cadrul institutional din Germania- si din alte state cu institutii asemanatoare ale Europei continentale; in particular, Curtea Constitutionala Federala din Germania e investita cu puteri serioase in a decide constitutionalitatea oricarui act legislativ in baza Grundgesetz (inter alia, aceasta instutie functioneaza complet separat de restul aparatului judiciar german...), dar atentie, are si creditul necesar unei asemenea pozitii. Eu zic ca ea ar trebui sa fie exemplu pentru Curtea Constitutionala din Romania. Oricum ar fi, insa, sa continui in spiritul analogiei lui Sorin, ceea ce ne dorim la urma urmei e un caine de rasa, disciplinat si inteligent; prefer asta atat celui "fara dinti", dar si celui 'cu dinti', insa incontrolabil si imprevizibil :-).

A propos, pentru ca intuiesc unde ar bate eventualele prime comentarii, ideea de a desfiinta prezenta Curte Constitutionala din Romania si a institui in locul ei o singura curte suprema, "cu puteri reale" nu prea tine, exemplul Curtii Supreme din SUA nefiind deloc elocvent (nu cunosc suficiente detalii despre functionarea Inaltei Curti de Casatie si Justitie din perioada antebelica, dar e clar ca in prezent ai ajunge la situatia americana unde review-ul constitutional ar fi delegat instantelor inferioare- strategic e evident de ce acest lucru e necesar), ba chiar functionand drept contra-exemplu, if anything. Din nou (si ad infinitum, daca e necesar :-)): Curtea Suprema din SUA nu poate 'prelua' direct vreo lege pentru evaluarea constitutionalitatii acesteia pana in momentul in care instantele inferioare din context, "curtile de apel" aici nu s-au pronuntat, dar pe langa asta, si esential aici, chiar si atunci cand ar ajunge cazul vis-a-vis constitutionalitate la ultima instanta- sau daca Supreme Court-ul ar avea 'original jurisdiction' de la bun inceput- tot e nevoie de cooperarea Congresului si a Casei Prezidentiale (desi asta nu e toata istoria: o discutie mai tehnica ar distinge intre deciziile de "unconstitutional law" si respectiv "non-enforceable law", pe care unele instante de review constitutional le pratica). All in all, cred ca Sorin se invarte in jurul cozii si de fapt ce propune el aici e sau utopic sau ineficient.

Anwyays, pentru ca nu am mai mult timp, dau un link catre o scurta nota (in engleza) pe marginea relevantei Curtii Constitutionale in Europa de Est pe care am scris-o cu mult timp in urma, in '99, pentru un curs de drept (Legal Theory) la Utrecht (evidemment, unele pasaje de acolo sunt prezentate intr-un format mult mai naiv decat as face-o acum, iar abilitatile mele in folosirea limbii engleze in contexte mai academice erau inca foarte limitate...). Gasesc ca multe lucruri de acolo sunt extrem de relevante si acum (desi evident din '99 s-au si schimbat unele). Si poate mai afla unii si altii si despre instante in care Curtea Constitutionala si-a folosit puterile si de ce asta a contat si va conta si nu e cazul sa o luam razna complet cu parerile, analizele, sugestiile...

Scurte comentarii pe marginea legii cultelor

Chiar foarte pe scurt si cu documentul in fata (Legea nr. 489/2006 publicata in Monitorul Oficial Partea I, nr 11/08.01.2007). E clar ca sunt pareri personale si ca invit si alte interpretari.

• Totul in regula la Capitolul I, daca totul ar continua la fel chiar ai ajunge sa crezi ca Romania s-a transformat- deja!- in bine. Dar nu rade... citeste inainte...
• Potentiale probleme incep sa apara la Capitolul II, Sectiunea I, 'Relatiile dintre stat si culte': Art. 9 alin. (1) declara, admirabil de altfel: "In Romania nu exista religie de stat; statul este neutru fata de orice credinta religioasa sau ideologie atee". Bun, pana aici, insa Art. 10, alin. (3) si (4) intra in conflict mai mult sau mai putin direct cu fraza citata mai sus. Art. 10 (3) spune "Statul promoveaza sprijinul acordat de cetateni cultelor prin deduceri din impozitele pe venit si incurajeaza sponsorizarile catre culte, in conditiile legii". Avand in vedere neutralitatea asumata mai sus, formularea "incurajeaza sponsorizarile catre culte" este mult prea vaga si "in conditiile legii" nu imi spune clar ca asta se face doar in masura in care sunt incurajate orice alte sponsorizari catre orice alte asociatii a-religioase (tot aici banuiesc ca deducerile pe impozitele pe venit sunt aceleasi care se practica la sponsorizarea oricarei alte asociatii, altfel problema ar fi majora). Sa zicem ca e o problema de interpretare si ca in cadru legislativ aceeasi neutralitate este practicata... insa citeste inainte...
• Dileme mai serioase apar la Art. 10 (4) unde se spune: "Statul sprijina, la cerere, prin contributii, in raport cu numarul credinciosilor cetateni romani si cu nevoile reale de subzistenta si activitate, salarizarea personalului clerical si neclerical apartinand cultelor recunoscute. Statul sprijina cu contributii in cuantum mai mare salarizarea personalului de cult al unitatilor de cult cu venituri reduse, in conditiile stabilite de lege". Dupa mine alineatul asta intra in conflict direct cu Art 9 (1) reprodus mai sus: daca statul este neutru fata de orice credinta religioasa sau ideologie atee, de ce sprijina, prin contributii de la bugetul de stat, structuri religioase (alternativ, unde este continuarea logica in text- dar irationala economic per se, in context largit- , "in acelasi mod in care sprijina orice alte asociatii, areligioase)? De ce nu e suficient alineatul 1 de la Articolul 10, din acest punct de vedere, care spune clar: "Cultele pot stabili contributii din partea credinciosilor lor pentru sustinerea activitatilor pe care le desfasoara". Conjectura: Textul legii a fost scris de de doua persoane, una cu cap si alta fara, sau, alternativ, de o persoana schizofrenica. Poate cineva dovedi contrariul? Be my guest.
• Art 10 (alin. 5) continua prin "Nimeni nu poate fi constrans prin acte administrative sau prin alte metode sa contribuie la cheltuielile unui cult religios". Si cu acordul cu contributiile directe din bugetul de stat de la Art 10 (4) cum ramane? "Contributiile" din bugetul de stat sunt cumva donatia membrilor Parlamentului care au aprobat o asemenea anomalie? Sau, in mod indirect, tot cetateanul (pacatos) pune mare parte din aceste contributii, chiar daca nu are de gand sa contribuie la cheltuielile vreunui cult religios (si chiar daca nu e taxat direct pe pacat). Food for thought.
• Idem Art 10 (6): "Cultele recunoscute pot beneficia, la cerere, de sprijin material din partea statului, pentru cheltuielile privind functionarea unitatilor de cult, pentru reparatii si constructii noi, in raport cu numarul credinciosilor, conform ultimului recensamant, si cu nevoile reale" - iarasi contributii in "sprijin material", suportat pana la urma de fiecare persoana, desi este clar ca nu toata lumea doreste asta (si e in flagrant conflict cu principiul neutralitatii enuntat in Art. 9 (1), ceea ce de altfel se aplica aproape in totalitate Articolului 10 )
• Singurul alineat care are sens (caveat lector insa la dimensiunile sintagmei "servicii sociale") in tot Art. 10, pe langa alin. 1 care a fost deja discutat, este alin (7), desi particula "si" nu isi are locul aici: "Statul sprijina activitatea cultelor recunoscute si in calitate de furnizori de servicii sociale".
• Art 11, vag cum ne-am obisnuit, stipuleaza: "Sprijinul statului consta si in acordarea de facilitati fiscale, in conditiile legii". Daca neutralitatea fata de dimensiunea areligioasa, "in condiile legii", se respecta, here we go. Daca nu, shit as before.
• Art 13. este cel mai controversat dintre toate si s-au varsat deja rauri de cerneala in presa scrisa, in roblosfera si aiurea, pe tema asta. E vorba desigur de alineatul (2) al acestui articol care spune: "In Romania sunt interzise orice forme, mijloace, acte sau actiuni de defaimare si invrajbire religioasa, precum si ofensa publica adusa simbolurilor religioase". Intre multele opinii, Lorand a scris (aplicat) despre asta pe blogul sau, Teodor Baconsky a scris mai mult despre substanta articolului, in Cotidianul. Comentariul lui Teodor Baconsky merita o analiza separata- e bine scris, in mare parte bine argumentat, si mai ales, cu stil- dar voi spune de la inceput ca sunt pe o pozitie diametral opusa parerii domnului Baconsky. Deocamdata voi spune ca titlul comentariului sau, "Funeraliile statului ateu" spune foarte mult si ma leg din nou de Art.9 (1) care asuma neutralitate intre religie si ateism, nu suprimarea uneia si/sau favorizarea alteia. Cine decide ce este "ofensa" adusa simbolurilor religioase? Unde tragi linia intre arta si blasfemie, sa luam doar primul strat? Chiar daca ar fi fi categorizata drept ofensa (nu am lamurit-o pe asta deloc), cand este ea "publica"? Daca domnul Baconsky si alte cateva mii se simt ofensati si restul populatiei nu, e sau nu e vorba de domeniul "public"? Domnul Baconsky si altii ca dumnealui au avut si au in continuare o influenta deosebita la nivel decizional in Romania si iata ca au trecut prin Parlament o lege care ne impinge- voalat -catre negurile Evului Mediu. Mai ramane sa il desemnam pe domnul Baconsky Sef Inchizitor si sa inceapa vanatoarea de vrajitoare. To be continued.
• Alte potentiale probleme. Sectiunea a 2-a a Capitolului 10, 'Recunoasterea calitatii de cult', spune la Art 18 (a) ca pentru o asociatie religioasa care solicita recunoasterea calitatii de cult se cere "dovada ca este constituita legal si functioneaza neintrerupt pe teritoriul Romaniei ca asociatie religioasa de cel putin 12 ani"- desi domnul Baconsky vorbeste (in articolul din Cotidianul, de mai sus) pozitiv despre asta si da exemplul mai "aspru" al Austriei (20 de ani vechime, 0.2% populatie), problema care ramane nediscutata e favorizarea unor culte religioase vechi in dauna unora foarte noi, care ar cunoaste o popularitate imensa (mult peste nivelul de 0.1% din populatie, cum se cere la Art 19 (b)). Evident domnul Baconsky & co nu s-au nascut ieri si stiu ce fac, s-au gandit din timp sa lase pe din afara, de exemplu, cultul lui Sebi Buhai (cu popularitate in continua crestere). Bine lucrat, domnilor, felicitari, ati castigat prima batalie!
• Mai departe: remarc faptul (iarasi vina persoanei cu doua fetze care a scris textul!) ca pe ici pe colo exista si ratiune in legea asta. De exemplu, Art. 29 (1) scrie "Cultele au dreptul exclusiv de a produce si valorifica obiectele si bunurile necesare activitatii de cult, in conditiile legii". Remarcabil. In mod normal, asta ar trebui sa fie singurul lucru in care statul sa se amestece: sa asigure dreptul la proprietate si competitia, competitia intre culte in cazul de fata. Cetateanul este pana la urma liber sa aleaga, de ce ar vrea statul sa se amestece in promovarea "echitabilitatii" materiale intre culte (era parte din Art 10 (alin. 4))? Exista o piata a cultelor cum exista o piata pentru orice altceva si tot ce necesar e ca piata aceasta sa fie functionala. Legea cultelor are niste parti magistrale si niste parti de tot cacatul, iertata sa-mi fie expresia...
• O parte sensibila este Sectiunea a 5-a din Capitolul II, 'Invatamantul organizat de culte'. In general insa nu sunt formulari utopice, dar obscuritatea caracterizeaza inca mare parte din text. Nu mai intru in detalii ci discut doar doua alineate. La Art 32 (alin (4)) exista 'fereastra de scapare' : "La cerere, in situatia in care conducerea scolii nu poate asigura profesori de religie apartinand cultului din care fac parte elevii, acestia pot face dovada studierii religiei proprii cu atestat din partea cultului caruia ii apartin". Bon, legislatorii nostri iau garantat faptul ca fiecare ar apartine unui cult (neutralitate, ce mai, amintiti-va Art. 9 (1) si... autorii schizofrenici) si deci, daca nu iti convine sa iei orele de religie (obligatorii, se intelege) ale majoritatii, poti veni cu "certificatul de acasa". Aici e dilema si aici sper sa fi interpretat corect intentia autorilor drept 'portita de scapare' (desi nu ar fi nevoie de asta daca nu am avea autori cu dubla personalitate): daca de-acasa vii cu certificat ca esti in stadiu agnostic avansat si de maine esti pierdut pentru sufletele pure, e suficient sau ti se cere sa aduci certificat ca studiezi religia cu unul din cultele 1-18 din anexa legii? Alternativ, daca Tom Cruise (sau John Travolta sau jumate de Hollywood) trimite certificat ca studiezi scientologia cu el (nu e in setul 1-18, daca va puneti vreo intrebare in sensul asta) e ok sau Teoctist, Anania si Baconsky au alte idei? Intrebari.
• Si in final, Art. 37, cu un singur alineat, spune: "Salarizarea personalului didactic si administrativ din unitatile de invatamant teologic neintegrate in invatamantul de stat se asigura de catre culte. La cererea cultelor, statul, prin Ministerul Culturii si Cultelor, poate asigura o contributie la salariu, proportional, in raport de numarul membrilor acestora. " No further comments, am mai discutat despre asta si conflicte cu alte articole din aceeasi lege si la inceput. De ce nu adoptati metoda daneza (singura parte a fiscalitatii daneze cu care sunt de acord): adaugati la taxa pe venit si taxa aferenta cultului religios, astfel doar cei declarati membri ai cultului vor plati. Va spun eu de ce nu v-ati gandit la asta: in scurt timp tara asta ar numara mai mult de 22 milioane de atei. Mai putin barbile lungi si Seful Inchizitor.

(RO)Classified: Numele, prenumele si titlul stiintific

De mult timp nu am mai ras atat de bine! Razvan, tu nu vezi ca si numele ti-l scriu invers distinsii reprezentanti ai Directiei Generale de Invatamant si Control a MEdC (cu raspuns redactat de o alta (sub?)Directie a acestei Directii GIC a acestui Minister EdC, cea numita 'Juridic si Control'!)? A propos, super ideea cu notele de bacaulaureat declasificate :-). Chapeau!

Mesajul de mai sus al lui Razvan vorbeste de la sine, deci nu mai e nevoie de comentarii detaliate. As mai aminti doar ca toate aceste date ar trebui sa fie facute publice (la cerere, dar chiar si pentru accesul nelimitat, intr-o baza online de exemplu) de fiecare universitate in parte (cum e cazul in lumea civilizata) si tot procesul ar trebui descentralizat si autonomizat la nivel de universitate/institut de cercetare acreditat sa ofere titlul de doctorat etc., cum ziceam intr-un mesaj anterior. Daca exista portite de a scapa cumva in hatisul legislativ roman (dupa cum se pare ca tare mult ar dori acesti reprezentanti MEdC) , problema s-ar rezolva (si probabil insotita de cutremure in toate directiile, comitetele, comisiile etc. care alcatuiesc jungla MEdC) prin peer pressure din partea statelor civilizate din UE (aici neexistand, din cate stiu, legislatie la nivel de uniune care ar trebui armonizata). Sau si mai simplu- de ce nu?- lasandu-l pe domn Basescu sa joace deus ex machina. Sa vedem daca data trecuta nu a fost vorba doar de o toana trecatoare (by the way, aceasta noua comisie ar trebui sa aiba oarecare influenta si in practica, n'est-ce pas?)...

In orice caz mai adaug doi invitati (Dan Mihai Constantinescu si respectiv, Violett Margareta Blaga) pe lista 'Colbert Report Show de Romania' (fara Stephen Colbert gazda, dar pana ii gasim alt nume show-ului, poate sa ramana si asa- strategie de marketing...), dupa deja celebri domni Roncea si respectiv Bratu. Ziceam eu ca va fi inghesuiala mare... si inca nici nu am apucat sa fac prea multa publicitate show-ului! Prima proba din show la care vor fi supusi noii invitati este declasificarea urmatoarelor foarte clasificate informatii, intai de toate in cazul dumnealor : numele, prenumele, titlurile stiintifice, pregatirea juridica si gradul de rudenie cu domnul Mischie.