Thursday, November 30, 2006

Economics and bikini waxing

I somehow overlooked last time (and so did Financial Times, apparently...) pointing out this excellent piece of advice from Tim Harford on... bikini waxing. Yet another proof that economics can also deal very well with more e(x,r)otic topics. Of course there's no need to convince me any longer, after all I chose quite some years ago to become an economist (though I must confess I have not thought about the economics applied to bikini waxing until Tim finally opened my eyes...).

Citit recent

  • Costi Rogozanu are un articol excelent, scurt si concis, despre ziaristii eroi si ziaristii...ziaristi. Vezi si cateva posturi din ultima perioada (si nu numai) ale lui Sorin pe , despre ce e si ce nu e jurnalismul in Romania.
  • Marius Cosmeanu scrie foarte bine despre funarismul de elita. Dan, care si-a facut front de lupta cu balaurii pe blog, scrie si el despre acest articol si despre altele.
  • Mircea Geoana sincer, ca intotdeauna, singurul care declara public lucruri nedeclarabile (inter alia, imi amintesc si de istoria stenogramelor). Eu pariez deja pe Oprescu ca nou boss la PSD cunoscand setea de sinceritate a psd-istilor. Vezi si articolul despre femeile din Arbore si Geoana-Tariceanu al lui Paler.
  • Un articol care ar trebui sa aiba mult mai mare acoperire decat a avut pana acum (desi atinge doar superficial problema). Poate, poate cineva invata ceva pana la urma. Nu multi vor da sfaturi gratuite de acum inainte.
  • Iulian Comanescu ii face un elogiu lui Mihai Razvan Ungureanu (de acord, cu forma se descurca, problema e cu fondul speech-urilor sale: am avut ocazia sa-l ascult pe domn Ungureanu la Londra si mi s-a parut intr-adevar un discurs entuziast, ambitios... insa fara prea mare legatura cu realitatea). De acord insa ca nu poti sa il compari cu Basescu (sa nu mai vorbim de Nea Ion si sa speram ca 'mnealui e istorie). Am mai atins nota asta.
  • Compar doua reportaje scrise despre subiecte exotice: un reportaj scris pur si simplu "la senzatie" in Ev. Zilei si altul scris putin la senzatie (asta e defectul, if anything) dar cu o doza de profesionalism la care nu ma asteptam, din Cotidianul. Avand oarecare legaturi de ceva durata atat cu Aarhus-ul, cat si cu Amsterdam-ul, subiectele astea imi sunt oarecum mai familiare decat altora.
  • Nu cred neaparat ca Mircea Miclea a facut ceea ce trebuia prin a iesi din sistem atat de devreme (intotdeauna cel mai usor este sa iti dai demisia), desi in general sunt de acord cu restul parerilor sale din acest interviu. A fost o decizie prea brusca- m-as mira ca domnul Miclea sa nu se fi asteptat la probleme si bete in roate cand a acceptat postul de ministru, cunoscandu-si convingerile. Am mai scris si altadata ca nu am apreciat decizia domnului Miclea de a demisiona, mai ales avand in vedere ca a fost singurul ministru care a trecut la reforma sistemului.
  • Deocamdata e doar o acuzatie care trebuie minutios verificata, dar este extrem de grava. Asteptam rezultatul expertizei stiintifice (care ar trebui sa fie in progres la ora asta).

Deep Fritz is doing great...

...helped by luck.

Thanks to an incredible blunder of Wladimir Kramnik in the second game, Deep Fritz is leading after three games. Three more chances for Kramnik to take home the second half of the million $

Tuesday, November 28, 2006

On raising the federal minimum wage in the USA

I largely agree with Gary Becker and Richard Posner with reference to the Democrat proposal for raising the minimum wage in the USA. Despite the fact that the proposal is also supported (and to some extent, ignited to start with) by many remarkable economists, I do not think there is any undisputed, clear, evidence that the benefits would outweigh the costs, and moreover there are better alternatives that can be used towards the same (declared) goals (as, for instance, the Earned Income Tax Credit, first championed as the "negative income tax" by the late Milton Friedman; as Posner discusses in his post mentioned above, why not work towards making that more generous, since the EITC is probably a less inefficient tax than the minimum wage). At best, there is more research needed to have clear-cut policy recommendations. The discussions by Becker and Posner on their blog couldn't have been phrased better in such a short space.

Gary Becker is also pointing out that most economists probably do not support this view, albeit one can count, among other top economists, 5 Nobel Laureates in Economics, who do so (although, to my knowledge, none of them worked precisely in this field), fact which served advertising a lot this campaign. Here's an excerpt from his post:
A recent petition by over 600 economists, including 5 Nobel Laureates in Economics, advocated a phased-in rise in the federal minimum wage to amuch higher $7.25 per hour from the present $5.15 per hour. This petition received much attention, and the number of economists signing is impressive (and depressing). Still, the American Economic Association has over 20,000 members, and I suspect that a clear majority of these members would have refused to sign that petition if they had been asked. They believe, as I do, that the negative effects of a higher minimum wage would outweigh any positive effects. That is one reason I would surmise why only a fraction of the 35 living economists who received the Nobel Prize signed on to the petition--I believe all were asked to sign.

Controversy remains in the United States (and elsewhere) over the effects of the minimum wage mainly because past changes in the U.S. minimum wage have usually been too small to have large and easily detectable general effects on employment and unemployment. The effects of an increase to $7.25 per hour in the federal minimum wage that many Democrats in Congress are proposing would be large enough to be easily seen in the data. It would be a nice experiment from a strictly scientific point of view, for it would help resolve the controversy over whether the effects of large increases in the minimum wage would be clearly visible in data on employment, training, and some prices. Presumably, even the economists and others who are proposing this much higher minimum must believe that at some point a still higher minimum would cause too much harm. Otherwise, why not propose $10 or $15 per hour,or an even higher figure? I am confident that for this and other reasons, the actual immediate increase in the federal minimum wage is likely to be significantly lower than $2.10 per hour.

In fact, from and only from a pure scientific point of view, in agreement with Gary Becker's final lines in the fragment above, an increase of such a magnitude would simply be welcome and it would probably help- subsequent to thorough investigation of the effects, over a few years- end a controversy that goes on for quite a while now in the USA. As Becker conjectures however, if at all, the implemented increase would be significantly lower than the amount(s) proposed. And that would not probably serve very well any purpose...

Update: here's what Greg Mankiw thinks about the topic. Very interesting- and very plausible!- explanation for why the minimum wage is much more present in political discussions than the EITC.

Update 2: Greg Mankiw posts again something extremely interesting on the issue. Apparently the only issue on which economists seem indeed to be largely divided is the minimum wage. Hence, one can only agree with one idea in Becker's post mentioned above that, if anything, the increase in the federal minimum wage should be high enough so that its effects can be thoroughly investigated and this controversy cleared up. Given the deep divide among economists, this seems actually the first best scientific scenario...

Update 3: Mankiw with yet more views on pros and cons to raising the minimum wage and how can 600 economists be all wrong.

Un nou episod din "Cum ajunge lumea pe blogul meu"

"Pareri despre Imagine a Romaniei din 1989 pana astazi-2006" (nu imi dau seama daca ai scris cu piciorul stang sau cu cel drept)

"gary becker irational" (economist de frunte la ASE- IP-ul corespunde- clar)

"europa intr-o economie mondiala bipolara" (si limba de lemn...)

"blog sebi" (sa vezi ca eu sunt primul pe lista...)

"Miyahee lyrics" (tipul asta din Ho Chi Minh City, Viet Nam- asa apare in web visit tracker-ul meu- e foarte insistent: man, this song is a piece of shit, capisci?-data trecuta am spus-o in romana si poate a priceput pe dos)

"posturi pentru economisti 2006" (nada...sau eventual presedinte de stat in Ecuador etc- vezi si persoana respectiva: unul care se crede economist, a obtinut cumva si un doctorat la Illinois in trecut, dar nu este..)

"giosan cnpasa" (da, Liviu Giosan chiar a gasit acronimul perfect, ar trebui inclus in manualele de istorie: CNPASA- organizatia care a pus bazele managementului cercetarii in Romania in ultima perioada)

"discriminare rural" (si acordul?)

"imagine a romaniei in presa internationala dupa anul 1989" (ar trebui sa incerci un 'narrowing down', altfel gasesti prea multe)

"rroma in michigan" (interesting. even more interesting how it links with my blog...)

"rara sic com bah song" (wow!)

"nascuti la comanda" (ok> search-ul asta e popular, cel putin o data pe luna)

"reviste adulti romania" (exista acum: si site-uri, si filme, si reviste...mai au putin de exersat la traducerea dirty talk-ului in romana neaosa, dar in rest cat vrei, ce vrei, cu cine vrei...)

"despre jan tinbergen" (amicul meu din Chisinau (dupa Ip) cu o gramada de search-uri pe subiectul jan tinbergen in zilele astea> culmea tot blog-ul meu e in cap de lista oricum ar cauta :-))

"lucrarile lui jan tinbergen" (uite cineva interesat! scurt si la subiect- sfat insa: cauta direct in engleza sau olandeza, desi ma gandesc ca ultima alternativa nu e chiar la indemana...)

"poze cu dinozauri si informatii despre ei" (Dino-user-ul revine! de data asta cautat atat poze cat si informatii despre dinozauri- bravos!)

"sofisme economice" (hai nene, ca din astea am avut destule, numai economisti sofisti aveti...)

"FOOTAGE CEAUSESCU EXECUTION" (da il gasesti pe youtube...)

"eseul cum fac" (si zici ca esti din Iasi?)

"eseu o calatorie in timp" (cred ca era mai eficient sa-l incepi decat sa-l cauti pe net- si il terminai pana acum)

"sorin matei" (cineva il cauta pe Sorin pe blogul meu. Il gasesti la, inter alia)

"eseu 100 cuvinte A friend is need is a friend indeed" (fantastic, toti cautati lucrari pe net in loc sa va puneti pe treaba?)

"econometrie" (pur si simplu!)

"eseu english vara" (serios ca e grav cu eseurile astea)

laureati ai premiului nobel in economie (bravos musiu, uite cineva interesat de lucruri serioase)

"imagine a Romaniei in lume,in presa internationala" (daca e in presa internationala e mai putin probabil sa fie in limba romana...)

"eseu- How did you spend your last weekend?" (hmm, let me see, an idea would be: I spent my last weekend trying to find essays about how one spends his weekends...clever!)

"discriminarea pozitiva" (da, e bine sa fii informat- dar iti zic eu ca nimeni serios nu crede in asta, cu atat mai putin grupurile discriminate pozitiv...)

"moartea ceausescu clip" (am scris despre asta intr-adevar- si gasesti footage-ul pe YouTube)

"kenneth arrow teori" (he has more than one, "theories" that is. not sure about "teoris"...)

"Marius Benta" (cineva din Tokio il cauta pe Marius Benta la mine pe blog )

"www.poze cu copii din alte part i ale lumii" (asta da keyword)

"greva studentilor din franta" (inca mai e de interes!)

"jocuri dinozauri" (dupa pozele cu dinozauri e clar ca vrem sa ne jucam cu ei...)

"loosechange911" (probabil cel mai popular keyword care duce lumea pe blogul meu)

"asistent de farmacie oferta loc de munca" (hai mai, doar nu gasesti asta prin google...)

"Lista revistelor stiintifice cotate A si B in Romania" (care A si B? In Romania doar cele XYZ sunt apreciate)

"eseu de independenta" (vai de capul vostru, eseistilor...)

"econometrie+doctorat+modele macroeconomice" (un alt Mischie?)

"viata postdoc america" (conform ultimelor sondaje, se pare ca s-a imbunatatit- cel putin in stiintele exacte)

"funny sounds patapievici" (intrebarea este: folosim google sa frecam menta sau nu folosim google sa frecam menta)

"blog aarhus erasmus" (interesting- m-as mira sa fie vreunul avand toate elementele astea- sau nu mai mult decat al meu :-))

"poze cu dinozauri" (fan-ul nostru nu se lasa! dinozauri si iarasi dinozauri- vezi si prin universitatile noastre cati dinozauri dormiteaza, astia sunt o specie moderna...)

" ce este omul de stiinta" (imi aduce aminte de Pascal... cu diferenta ca specimenul asta de stiinta e ceva mai mult decat simpla trestie ganditoare - vezi insa si frecarea mentei mai sus)

"date despre economisti care au castigat premiu nobel" (vad vad ca esti insistent(a)- dar ce vrei sa faci cu ele?- cele publice sunt pe )

"google totul despre sex" (cautat chiar cu google- ar fi fost prea frumos sa cauti keyword-ul asta cu yahoo! Dar dincolo de asta, nici cu google-ul nu afli totul despre sex, amice. Aici e nevoie de experienta proprie)

" Patul lui Procust" (imi place- chiar si cu asta se poate ajunge pe blogul meu)

"case in Elvetia" (n-am badie, ce sa fac cu ele)

"dialog intre 2 persoane" (tautologie)

"model de cv dupa sistemul european" (si care e "sistemul european?"- de ce cautati doar modele in loc sa fiti originali si sa puneti pe primul loc avantajul vostru comparativ)

"Raport al Bancii Mondiale " (care? si despre ce?)

"dupa 2000 de ani sebastian" (e cartea lui Mihail Sebastian- nu am scris inca despre asta, pana acum doar putin despre Jurnalul sau)

"venitul mediu in slovenia" (da, asta e intr-adevar un venit occidental)

"ted kaczynsky is a genius?" ( I wouldn't say. Perhaps the most intellectually qualified among madmen, yes, that could be)

"asimetrii informationale" (bravo, cineva care cauta un subiect inteligent si descrie keyword-ul (aproape) inteligent)

"Milton Friedman biography" (astfel de cautari tot as dori...)

"David Ricardo teoria avantajului comparativ" (fantastic, incep sa ma incante keyword-urile astea)

"jewish mosque cluj" (uite, chiar nu imi aduc aminte unde este: rusine sa-mi fie)

"statutul casnicelor" (care statut? casnice. full stop.)

"zoe ceausescu teorie matematica" (originala?)

"angajari in san sebastian" (neaparat in san sebastian? capsunar, capsunar sau mai mult?)

"incapatanare in engleza" (mai frate da' esti incapatanat rau: acum cateva saptamani tot asta cautai- nu mai exista dictionare romano-engleze pe la noi? Uite ca iti fac eu traducerea: stubbornness)

"what does vesti la giubba mean?" well, see, learn some Italian, my friend...

"george constanza" (yep, sometimes he becomes a philosopher)

"sex cu minore filme free" (nebunie cu frustratii astia: si de ce ma rog cu minore? ti-am dat un track la IP amice, o noua greseala si gata esti )

"reviste pentru copiii" (totul ok, mai putin ultimul i)

"filme cu sex explicit" (bre, iarasi tu, internautul frustrat- acelasi ip... a propos, cele cu sex IMPLICIT ce au?)

"statistici despre crime in bucuresti" (uite, o chestie care ma intereseaza si pe mine- nu doar in bucuresti, dar in toate orasele)

"blog cu poze din tarile europei" (n-am taica, pe blog, dar da-i un search pe engleza si gasesti cu duiumul...)

"eseu liber despre democratie" (cat de liber?)

"Informatii si poze cu dinozauri din trecut" (da, acum e clar: nu ii vrei pe cei aciuati prin Parlament, Academie etc. ci doar pe cei simpatici din timpurile pre-istorice. Bine, Dino, rezolvam!)

"dinamica saraciei 2006" (uite chiar am scris despre asta- sa nu zici ca esti de la Cotidianul...).

"economia de piata eseu" (da, asta e singurul lucru care ar trebui promovat prin eseuri, prin orice: free market economies)

adresa de net unde poti vorbi cu h.r.patapievici (mai sa fie, Pata pe net, chiar sunt curios)

obiect de valoare si prestigiu link (asta da: blogul meu intra la categoria asta :-))

translation of da si tu mai departe (wha ha ha ha, cum ar necheza Basescu (revin cu un post pe tema asta!), chiar sintagma asta vrei s-o traduci)

No clear winners this time...

A propos, vedeti si cum ajunge lumea pe blogul Ralucai Cozma. Unele keyword-uri sunt mult mai amuzante decat cele folosite pentru a ajunge pe blogul meu.

Monday, November 27, 2006

Trust me, I'm an Economist!

A recent post of Tyler Cowen on Marginal Revolution indicates three clips on YouTube from the Undercover Economist tv show on BBC2 with Tim Harford. I thought everybody could benefit from watching them:

Tyler Cohen's post mentioned above, on long-distance relationships, is very interesting in itself and it links to other great advices by Tim Harford in his Dear Economist column from The Financial Times. Below an excellent summary from Tim on the Alchian-Allen theorem and its long-distance relationship connotation, for all those struggling to maintain long-distance relationships. So here's the least you should bargain for:

The theorem, briefly, implies that Australians drink higher-quality Californian wine than Californians, and vice-versa, because it is only worth the transportation costs for the most expensive wine. Similarly, there is no point in travelling to see your boyfriend for a take-away Indian meal and an evening in front of the telly. To justify the trip’s fixed costs, you will require champagne, sparkling conversation and energetic sex. Insist on it.

I also think Tim's answer to "should women propose?" couldn't have been phrased better. Links to what I was putting forward as conclusion in a previous post of mine :-)

Saturday, November 25, 2006

Daca pare reclama, chiar este. Am fost foarte placut surprins sa descopar site-ul revistei Connaisseur , urmarind (virtutile blogosferei!) link-urile lui Andrei Crivat si respectiv Cezar Ioan, la postul meu despre vinul anului.

Mi se pare o initiativa EXCELENTA si chiar ma mir ca nu am aflat de ea pana acum. In orice caz voi consulta regulat de acum inainte site-ul. Am descoperit deja o serie de articole foarte interesante avand o cantitate serioasa de informatie despre vinurile romanesti. Intre altele astept cu nerabdare sa vad care va fi alegerea lor pentru vinul lunii decembrie. Nu de alta, dar spre sfarsitul anului voi fi la Cluj (la Aarhus e imposibil sa gasesc Feteasca Neagra 2004, vinul lunii noiembrie conform Connaisseur) si voi avea ocazia sa verific in ce masura gusturile noastre se suprapun...

Ad majora echipei portalului Connaisseur!

Friday, November 24, 2006

Blogging, fame and fortune

I single out two articles I've read recently about the new trend among bloggers and how blogging might evolve in an industry:

First an article from The Economist about "Blogging for a living"
An excerpt:

On her blog, called Dooce, Heather Armstrong chronicles her life as a disenchanted Mormon in Salt Lake City, her former career as a high-flying web designer in Los Angeles, her pregnancy and postpartum depression, and so on. A year ago, her blog started generating enough advertising revenue to become the main source of income for her family. She is not alone. There are now just enough people like Ms. Armtsrong to signify a new trend: blogging as a small business.

And a second one, from the Los Angeles Times, about a peculiar lot among the bloggers, the econbloggers:
Some fragments:

...blogging doesn't seem to be the kind of activity that an economics textbook would endorse. A cost-benefit analysis might conclude that the economist pours time into a blog and gets little or no financial reward. Few blogs, for example, have ads to generate revenue. It would follow, then, that the most prominent economists would lose the most from blogging. But not all economists concur that time spent blogging is a waste [...]

Becker, who writes a blog with federal appeals court judge Richard A. Posner, said more people had approached him on the street since the blog started two years ago. They sometimes take photos and ask for autographs. Econo-fans are responding, Becker figures, because the blogs put important pocketbook issues into understandable language. Whereas former Federal Reserve Chairman Alan Greenspan had "Greenspeak" — the carefully convoluted jargon whose comprehensibility rivaled that of Klingon — the blogs connect economics to daily life.

So what are you waiting for: Go Pro!

Petitie Ad Astra

Ad Astra revine cu o petitie pentru rezolvarea unor probleme majore in managementul cercetarii stiintifice din Romania (petitie pe care tocmai am semnat-o si eu). Evident, in mod normal o asemenea petitie ar fi redundanta pentru ca toate cerintele acestea fac parte din standardul organizarii cercetarii stiintifice intr-un regim civilizat. Din pacate in Romania suntem departe de civilizatie in contextul de fata.

Cateva critici totusi, in fuga:

  • Majoritatea punctelor sunt formulate mult prea vag. Petitia ar trebui insotita de documentatie extensiva (cel putin o lista de referinte: Ad Astra a facut destule evaluari si rapoarte pana acum pentru a avea la indemana o asemenea lista si a o adauga la sfarsitul petitiei).
  • Exista destule "ferestre" care pot fi interpretate exact pe dos, mai ales cand unii au motivatia de a le interpreta astfel, eg. cei care ar trebui sa citeasca si sa decida in privinta petitiei. In particular, ideea asta cu domenii de specific national unde ar trebui sa fie "exceptii" nu mi se pare deloc binevenita si mai ales accentuata de mai multe ori in petitie. Eg. "Pot exista excepţii doar pentru domeniile care au un specific naţional (cum ar fi limba şi literatura română)." sau "Solicităm ca evaluarea prin peer review, pentru acordarea de fonduri de la bugetul de stat, a proiectelor de cercetare-dezvoltare cu bugete de peste 20 de mii euro pe an, sau a activităţii institutelor de cercetare-dezvoltare, cu excepţia celor din domenii care au un specific naţional, să fie făcută de echipe compuse din experţi de nivel internaţional, în majoritate străini, pentru garantarea obiectivităţii acestor evaluări." Pana la urma, dupa gust, orice domeniu sau subdomeniu, poate fi integrat la "specific national", mai ales in stiintele umane si sociale. Evident cei care au scris petitia au fost in majoritate din stiintele naturale (sau din "umanioare si stiinte sociale in perspectiva autohtona", dar vreau sa exclud posibilitatea asta)
  • Pe de alta parte exista si un alt risc generat tot din cauza asimetriei informationale: al incercarii de a "uniformiza" criteriile pentru toate stiintele (si unele solicitari din petitie pot fi usor interpretate astfel). Cum am mai spus, e esecul de a nu avea reprezentanti informati in fiecare stiinta. Cu alte cuvinte, desi toate criteriile ar trebui stabilite la un nivel standard international, acest nivel standard international, de exemplu (si cel mai important in contextul de fata), difera intre stiinte in materie de numar de articole publicate/publicabile, citari pentru articolele respective, folosirea impact factor-ului ISI sau a ranking-urilor internationale din stiinta respectiva s.a.m.d. Pentru a ilustra cat de inselatoare pot fi unele formulari si unde pot conduce, voi cita un comentariu al unuia dintre semnatarii petitiei care pur si simplu bate campii (eufemism de dimineata): "Pentru acordarea de titluri ştiinţifice ar trebui luate în considerare şi citările articolelor candidatului în reviste ISI, aşa cum este cerinţa comisiei de fizică (35 citări pentru profesor universitar şi 10 citări pentru conferenţiar !!). De asemenea, ar trebui uniformizate cerinţele pentru toate disciplinele, deoarece există reviste cotate de ISI din absolut toate domeniile. " Ma face sa ma intreb daca persoana respectiva are vreo idee despre ce este stiinta (macar in domeniul in care activeaza), fara a mai discuta de alte discipline, interdisciplinaritate, multidisciplinaritate.
  • O alta solicitare care ar fi putut fi frazata mult mai bine: "Solicităm alocarea pentru cercetare, de la bugetul de stat, a minimum 0,8% din PIB, conform Legii cercetării, şi a minimum 1% din PIB până în 2010, conform angajamentelor luate de România faţă de Uniunea Europeană." As fi spus cel putin alocarea acestor sume, conform acestei legi a cercetarii incropita fara vreo strategie pe termen lung, lege care ar trebui modificata cat mai curand cu putinta.
  • In consecinta: petitia e binevenita dar impresia mea este ca in cele din urma se materializeaza mai mult in instrument de popularizare a cauzei, decat cu scopul clar si concis pe care nu ma indoiesc ca autorii ei l-au avut. Are astfel intr-adevar sanse de a ajunge pe "masa lui Basescu" (cum un alt semnatar al petitiei aprig doreste)... si de acolo sansele sunt mari (sper insa sa nu se intample!) sa ajunga in cosul de gunoi. Cand singura ta speranta este intr-un tic al presedintelui (presedinte care nu are background-ul stiintific al cancelarului Germaniei, sa ne rezumam doar la comparatii familiare si acelasi ton eufemistic), in mod rational nu ar mai avea sens sa scrii sau sa semnezi petitii. Trebuie insa sa recunosc ca raman si eu mai "optimist" (a se citi: irational) vis-a-vis eventuala reactie a presedintelui, decat a oricarei persoane din actualul aparat guvernamental.

Thursday, November 23, 2006

Wine of the Year

Wine Spectator ranks Casanova di Neri Brunello di Montalcino Tenuta Nuova 2001 as the best wine of 2006 (despite that top 10 is dominated by French and American wines). Salute!

See the full top 100.
(if you want to learn more about wines first, go here).

Wednesday, November 22, 2006


Now this is certainly one of the best proposals I've heard of recently: a global orgasm day. The credit goes to Sorin Matei on who drew my attention to this initiative today (and who also phrases it rightly: what is even more desirable is indeed -at least one (my emphasis)- orgasm per day).

Here's the event description taken from the globalorgasm site:

The Event
WHO? All Men and Women, you and everyone you know.
WHERE? Everywhere in the world, but especially in countries with weapons of mass destruction.
WHEN? Winter Solstice Day - Friday, December 22nd, at the time of your choosing, in the place of your choosing and with as much privacy as you choose.
WHY? To effect positive change in the energy field of the Earth through input of the largest possible surge of human energy a Synchronized Global Orgasm. There are two more US fleets heading for the Persian Gulf with anti-submarine equipment that can only be for use against Iran, so the time to change Earth’s energy is NOW!

To be honest my emphasis would be on the substance of the initiative per se: the orgasm (the "getting there" part is interesting as well, as I'm sure no one will deny). I clearly see this as an end in itself and not as mere means to anything else, albeit we talk about prevention of an eventual Iran-US war (on the side, that would only happen anyways if the leaders of these two nations involved will have not experienced the sublime pleasure for quite a while - frustration is a hazard at the very end of the day). In fact here's a quote from a great philosopher who totally supports my assertion on what should be everybody's end (also as end ad literam...):

The most unfair thing about life is the way it ends. I mean, life is tough. It takes up a lot of your time. What do you get at the end of it? A death. What’s that, a bonus?!? I think the life cycle is all backwards. You should die first, get it out of the way. Then you go live in an old age home. You get kicked out for being too healthy, go collect your pension, then, when you start work, you get a gold watch on your first day. You work forty years until you’re young enough to enjoy your retirement. You drink alcohol, you party, and you get ready for High School. You go to primary school, you become a kid, you play, you have no responsibilities, you become a little baby, you go back, you spend your last 9 ,months floating with luxuries like central heating, spa, room service on tap, then you finish off as an orgasm!! Amen”
(George Constanza)

Update 23 nov: if you need to get high, sex is safest (from Greg Mankiw's blog). Now that science is unambiguous about that as well, what is there to dispute any more? And yes, not to forget: women are allowed to seduce men. That should be global legislation.

Monday, November 20, 2006

More on Milton Friedman

An update for one of my previous posts. In the last days many have written on Milton Friedman. I chose below a selection of pieces written by well-known economists and not just any of them, but indeed some of my favourites:

When I spoke on the phone with him last Monday, he sounded strong and a bit optimistic about his health, even though he had just returned from a one-week hospital stay with a severe illness, an illness that a few days later took his life. Although his ideas live on stronger than ever, it is hard to believe that he is not here. I can no longer seek his opinions on my papers, but I will continue to ask myself about any ideas I have: would my teacher and dear friend Milton Friedman believe they are any good?

Comme toujours, il serait très excessif de donner trop de poids aux écrits d'un homme. On rappelle toujours cette fameuse citation de Keynes, tellement éculée que je vais vous l'épargner. Pour beaucoup d'Américains, (dont Hillary Clinton, à l'époque !) c'est la campagne présidentielle de Barry Goldwater en 1964 qui signe le point de départ d'un mouvement de masse. Mais Friedman avait déjà écrit Capitalism and Freedom (en 1962), qui est en quelque sorte le manifeste économique de cette école de pensée---sûrement plus que les écrits de Hayek, plus arides et moins diffusés (en tout cas moins lus), mais beaucoup plus profonds à mon sens. Ce livre, comme plus tard Free to Choose (1980--mais le combat était déjà gagné), a eu une influence considérable. Seul Galbraith avait un impact comparable sur ses lecteurs ; mais Galbraith était un poids léger dans le milieu des économistes, et son arrogance comme son manque de sens des réalités lui ont barré le chemin de l'influence politique (au-delà de quelques postes symboliques)---sans parler du fait que ses livres paraissent aujourd'hui très datés. Friedman, lui, était un debater hors normes, et un vulgarisateur génial.

...I find slightly off-putting what I sensed to be a dogmatic streak in Milton Friedman. I think his belief in the superior efficiency of free markets to government as a means of resource allocation, though fruitful and largely correct, was embraced by him as an article of faith and not merely as a hypothesis. I think he considered it almost a personal affront that the Scandinavian nations, particularly Sweden, could achieve and maintain very high levels of economic output despite very high rates of taxation, an enormous public sector, and extensive wealth redistribution resulting in much greater economic equality than in the United States. I don't think his analytic apparatus could explain such an anomaly.

As one of those privileged to have studied under Friedman, I felt a special loss at his death but also a sense of good fortune to have learned from him, not only when I was at the University of Chicago but also in the years and decades since then. He was a tough, no-nonsense teacher in the classroom but a kind and generous human being outside.
Students were not allowed to walk into his classroom after his lecture had begun, distracting others. Once, I arrived at the door just minutes after Friedman began speaking and had to turn around and go back to the dormitory, wondering all the while whether what he taught that day would be on the next exam. After that, I was always in my seat when Friedman entered the classroom. He was also a tough grader. On one exam, there were only two B’s in the whole class--and no A’s.

While much of his academic work was directed at monetary policy, Mr. Friedman’s great popular contribution lay elsewhere: in convincing people of the importance of allowing free markets to operate.
From what I’ve heard, Milton Friedman’s participation on a government commission on the volunteer military in the late 1960s was a kind of intellectual version of the play “Twelve Angry Men.” Gradually, through force of persistent argument and marshaling of evidence, he brought his fellow commission members around to the previously unthinkable view that both our national security and our broader interest would be best served by a volunteer military.

Finally (see also the link from the title), a sampler of views of Milton Friedman, from the Wall Street Journal, also indicated on Greg Mankiw's blog.

Friday, November 17, 2006

The world's youngest .net professional developer

My friend Gabi Turcu tells me (with great envy) about this video. It is an interview with Arfa Karim, the world's youngest (Microsoft Certified!) .net developer: got the professional certificate at 10 years old (obviously in her free time, since the kid has also some school to attend...). Now beat that if you can. What amazes me most is the incredible maturity and self-confidence of this young girl. Chapeau!

Today we lost one of the greatest economists of all times

The following lines about Milton Friedman should say a lot about his principles, even for non-economists:

In 1962, Mr. Friedman took on President John F. Kennedy’s popular inaugural exhortation: “Ask not what your country can do for you. Ask what you can do for your country.” In an introduction to his classic book “Capitalism and Freedom,” a collection of his writings and lectures, he said President Kennedy had got it wrong: You should ask neither.
“What your country can do for you,” Mr. Friedman said, implies that the government is the patron, the citizen the ward; and “what you can do for your country” assumes that the government is the master, the citizen the servant. Rather, he said, you should ask, “What I and my compatriots can do through government to help discharge our individual responsibilities, to achieve our several goals and purposes, and above all protect our freedom.”

Read more in the New York Times obituary from today. And see also an article Greg Mankiw wrote about Milton Friedman back in 1998.

Thursday, November 16, 2006

This is too funny

Whether you want to learn how to prank telemarketers that bother you in the future or just laugh to death, here's a good start of the day (put your headphones on as well).

Wednesday, November 15, 2006

Note asupra dinamicii saraciei in Romania si in general

Alexandra Badicioiu de la Cotidianul m-a contactat cu ceva vreme in urma pentru o sinteza referitoare la dinamica saraciei in Romania. Din pacate timpul meu a fost foarte limitat si am reusit doar sa scriu in fuga cateva note pur descriptive (incercand sa fiu cat mai non-tehnic cu putinta): probabil din cauza asta nu am mai auzit nimic de la ea dupa ce i-am trimis notele respective. In fine, pentru cei interesati postez notele respective aici pe blog.

Note asupra dinamicii saraciei in Romania[1]

Pentru a “masura” nivelul saraciei si a analiza dinamica acesteia[2] se folosesc in general cuantumul venitului si si al consumului, la nivel de familie (household). In cazul Romaniei (si al altor state in dezvoltare) baza de date referitoare la consum este de calitate superioara datelor colectate privind veniturile (din cauza tendintei de subraportare a veniturilor, a dificultatii de masurare a veniturilor “informale” s.a.m.d.) si in consecinta multe rapoarte oficiale insista pe saracia de consum. Cu toate acestea multe institutii folosesc in mod oficial veniturile, eg. definitia standard a Eurostat si a mai multor tari ale Uniunii Europene pentru saracie este procentul celor care traiesc cu mai putin de 60% din venitul mediu pe economie[3]. Metodologia specifica construirii “liniilor de demarcatie” ale saraciei este descrisa in multe lucrari de specialitate, de exemplu in toate studiile despre situatia saraciei ale Bancii Mondiale. Ceea ce e important de retinut aici este ca exista in general doua dimensiuni care se raporteaza: nivelul de saracie severa (care e, neintrand in detalii, pretul hranei care asigura continutul minim de calorii zilnice, acestea stabilite ca o combinatie a continutului estimat la nivel international si a continutului specific estimat in tara respectiva) si nivelul de saracie generala (care e obtinut prin insumarea pretului hranei necesare si a pretului pentru alte bunuri si servicii de baza). Familiile care ca nivel de consum pe capita (in echivalent pe adult) se afla sub limitele calculate conform metodologiei descrise mai sus, sunt clasificate in categoriile de “saracie severa”, respectiv “saracie generala” sau totala. In Romania de exemplu, linia saraciei severe ca nivel de consumatie per capita pe luna, in preturi de Decembrie 2002, a fost estimata la 1,009,690 ROL, in timp ce linia saraciei generale, per capita pe luna, a fost estimata la 1,448,175 ROL.

Conform ultimului raport al Bancii Mondiale (septembrie 2003) si a celor mai recente rapoarte ale CASPIS (Comisia Anti-Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale a Guvernului Romaniei) privind dinamica saraciei in Romania, urmatoarele concluzii generale pot fi desprinse:
- Din punct de vedere al dinamicii saraciei, rata saraciei (si respectiv a saraciei severe) din 1995 pana in 2001 a evoluat dupa cum urmeaza: 1995: 25,2% (12,3%), 1996: 23,3% (9,8%), 1997: 27.7% (13.5%), 1998: 27,3% (11,8%), 1999: 26,6% (9.8%), 2000: 30,6% (12,2%), 2001: 29,6% (11.9%). Dupa anul 2000 aceasta a inregistrat o scadere considerabila, in mare parte datorata cresterii economice sustinute. Corelatia intre cresterea economica si saracie e cu atat mai vizibila cu cat intre 1995-1999 cand s-a inregistrat un declin economic accentuat, nivelul saraciei s-a accentuat, in timp ce intre 2000-2002 cand situatia economica s-a imbunatatit si nivelul saraciei s-a ameliorat. Cu toate acestea saracia este inca mult deasupra unui nivel acceptabil, la 28.9% din populatie (10.9% ca pondere a saraciei extreme) in 2002, iar dincolo de datele medii la nivel macroeconomic, distributia saraciei nu este deloc uniforma, desi inegalitatea generala este mai mica decat cea din alte state central si est-europene cum ar fi de exemplu Polonia si Rusia[4].
- Una dintre problemele majore este faptul ca saracia severa a scazut mult mai putin decat saracia in general (vezi si punctul anterior). Persoanele aflate sub incidenta saraciei severe sunt cele care au cea mai mare nevoie de solutii urgente si viabile pentru iesirea din saracie. In particular pentru cei din categoria saraciei extreme, saracia de consum curenta este doar o parte din saracia persistenta si efectul ei cumulativ.
- Cei mai afectati de saracie raman locuitorii zonelor rurale care nu au beneficiat si nu beneficiaza in continuare de externalitatile cresterii economice precum locuitorii zonelor urbane. Daca in mediul urban numarul de persoane sarace in 2002 a fost de 2,080,042, reprezantand 17.6% din populatie, in mediul rural numarul acestora a fost de 4,185,144, reprezentand 42,4% din populatie. Din punct de vedere al saraciei extreme inegalitatea e si mai pronuntata: 5.4 % din populatie in mediul urban si nu mai putin de 17.5% din populatie in mediul rural. Ca cifra de referinta, aproape jumatate din populatia Romaniei (47%) traieste in mediul rural (conform recensamantului populatiei din 2002), deci, verificand cifrele de mai sus, ponderea celor saraci locuind la tara este enorma.
- Pe 2003 statistica saraciei in functie de statutul ocupational este urmatoarea: taranii continua sa reprezinte de departe categoria cu nivelul cel mai ridicat al saraciei (aproximativ 51% dintre ei sunt clasificati drept saraci). Urmatoarele categorii sunt cele ale somerilor (in jur de 40%), casnicelor (35%), elevilor si studentilor (25%), pensionarilor (21%). Salariatii sunt la un nivel de 9% saraci. Desi este evidenta o scadere din 2002 pana in 2003 (saracia media in 2003 este de 25%) pentru toate categoriile atat din punct de vedere al saraciei, cat si al saraciei severe, este in acelasi timp clar ca exista unele categorii mult mai vulnerabile decat altele, prin implicatie politicile anti-saracie trebuind adresate cu predilectie acestora.
- Intre cele mai vulnerabile grupe ale populatiei se numara (vezi si paragraful precedent) copiii, tinerii si familiile cu multi copii (mult agravat in cazul acelor cazuri unde un singur parinte are in grija familia) in primul rand, familiile unde mai multi membri sunt someri, familiile lucrand in agricultura, pensionarii. Din punct de vedere al grupelor etnice, rromii sunt de departe cei mai vulnerabili, in anul 2001 mai mult de 75,1% dintre ei fiind sub nivelul saraciei si 52.2% fiind sub nivelul saraciei severe. Ei sunt si una dintre cele mai vulnerabile categorii din punctul de vedere al excluziunii sociale. La recensamantul din 2002 ponderea rromilor in populatia Romaniei era estimata la 2.5% (aprox. 535 250 indivizi).
- Una dintre concluziile ultimului raport al Bancii Mondiale este ca, daca Romania si-ar sustine nivelul de crestere economica la 5%, nivelul absolut al saraciei ar scadea la jumatate in 2007, adica in jur de 15%. In orice caz chiar daca nivelul mediu de crestere economica ar fi la 2.5% pe an saracia tot ar scadea intre 2002 si 2007 la 21% (fata de cele 29% curente). Cat de aproape suntem de aceste proiectii la finele lui 2006? Ei bine, (surprinzator?) putem fi relativ optimisti, pentru ca din 2002 pana in 2005, anii pentru care avem deja masurata cresterea economica, aceasta a fost de (conform Fondului Monetar International) 5.1% in 2002, 5.2% in 2003, 8.4% in 2004 si 4% (cifra preliminara) in 2005. Deci cel putin pana acum media a fost mai mare de 5% pe an.

Acum, din punct de vedere al situatiei Romaniei comparat cu celelalte tari in tranzitie din Europa Centrala si de Est precum si Asia Centrala (vom folosi criterii comparabile international, deci in particular saracia definita in functie de cuantumul venitului, pragul fiind de aproximativ 2 dolari pentru aceasta regiune[5]):

- Ca statistica generala lucrurile au evoluat in mod pozitiv in ultimii ani, in medie, pentru Europa Central-Estica si fostele state sovietice din Asia Centrala: intre 1999 si 2003 peste 40 de milioane de indivizi din aceste tari au scapat de saracie si tendinta e pozitiva si in trecutul foarte recent. Cu toate acestea in 2003, 97 de milioane traiau inca sub pragul saraciei evaluat in mod absolut pentru aceasta regiune a globului la 2 dolari/zi, iar peste 24 de milioane traiau la nivelul de sub 1 dolar/zi. Desigur aceste statistici ascund o eterogenitate pronuntata: spre exemplu, conform unui raport al Bancii Mondiale din toamna anului trecut Ungaria reusise deja sa scape complet de saracie (definita ca prag de 2 dolari/zi) in 2002, in timp ce alte state precum Tajikistanul sunt inca la niveluri de peste 70% pondere a saracilor in populatie.
- Din punct de vedere al venitului mediu pe cap de locuitor Romania se clasifica in jurul anului 2000 in grupa ”medie inferioara” alaturi de Albania, Belarus, Bosnia-Hertegovina, Bulgaria, Kazakhstan, Letonia, Lituania, Macedonia, Rusia si Yugoslavia. Grupa imediat superioara, clasificata conform unui raport al Bancii Mondiale drept ”grupa medie superioara) include Croatia, Cehia, Estonia, Ungaria, Polonia si Slovacia. Singura tara in tranzitie cu clasificata in grupa tarilor cu venit mare este Slovenia. In fine, in urma noastra sunt Armenia, Azerbadjan, Georgia, Republica Kirghiza, Moldova, Tajikistan, Ucraina si Uzbekistanul.
- Care e situatia insa din punct de vedere al indicatorilor saraciei? Vom folosi un raport special al Bancii Mondiale care evalueaza dinamica saraciei intre 1998 si 2003 pentru fostii sateliti sovietici din Europa de Central-Estica precum si Asia Centrala. Voi raporta pentru anul 2002 (anul 2003 nu este prezent pentru toate tarile) nivelurile de rata a saraciei conform indicelui absolut de 2.15 dolari/zi folosit de Banca Mondiala pentru aceasta regiune. Rata absoluta de saracie: surprinzator Romania nu o duce atat de bine conform acestei masuri. Ierarhia e urmatoarea (de la bine la rau): Ungaria pe primul loc cu 0%; urmeaza Letonia, Estonia, Lituania, Polonia, Ucraina, Macedonia, Bulgaria, Azerbajdianul si Belarusul, toate cu rate ale saraciei intre 2 si 4%; apoi Serbia cu 6% si Rusia cu 9%; in fine categoria Romaniei: 16%; Albania urmeaza cu 24% si Kazakhstanul cu 26%; plutonul e incheiat de o serie de tari cu ponderea saraciei masurata conform acestei metodologii de peste 50%: Georgia, Republica Kirghiza si Tajikistanul. Din punct de vedere al coeficientului de inegalitate Gini stam mult mai bine situandu-ne cu un coeficient Gini de 0.29 putin dupa Ungaria (0.24) si Bulgaria (0.27) si inaintea majoritatii celorlalte tari (toate tarile Est Europene si din Asia Centrala stau insa mult mai bine la acest capitol decat tari unde inegalitatea sociala e mult mai pronuntata precum Turcia la un Gini de 0.40 sau Columbia la un Gini de aproape 0.50). Cu alte cuvinte, desi am enumerat mai sus de mai multe ori categoriile dezavantajate, trebuie stiut ca din punct de vedere comparativ pe plan international, nici una din categoriile noastre dezavantajate nu este atat de dezavantajata precum categoriile cele mai vulnerabile din majoritatea celorlalte tari central si est europene (si multe tari in dezvoltare din restul lumii), asta cu toate ca incidenta saraciei in general este acuta si la noi.
- In final, ca o perspectiva globala, inegalitatea sociala si rata saraciei in general a scazut considerabil in ultimele trei decenii. Astfel, in anul 2000 rata de saracie, masurata din punct de vedere ai mai multor indicatori, a fost intre o treime si o jumatate din rata inregistrata in 1970. Aceasta este concluzia unui studiu care urmareste distributia anuala a veniturilor a 138 de tari intre 1970 si 2000 (The World Distribution of Income: Falling Poverty and … Convergence, Period), publicat in Mai 2006 intr-una din cele mai importante reviste economice, Quarterly Journal of Economics. Dat fiind recenta crestere economica impresionanta a Chinei si Indiei, aceasta tendinta va continua. Asta nu inseamna ca nu exista inca probleme grave si ca grupele sociale dezavantajate ar fi intr-o situatie mult mai dezirabila, ci doar ca tendinta globala este pozitiva.

Note de subsol
[1] Nu voi discuta aici deloc despre cauzele saraciei, o asemenea intreprindere necesitand mult mai mult spatiu si timp decat o simpla trecere in revista a dinamicii generale a saraciei in ultimii ani in Romania si plasarea ei intr-un context international.
[2] Nu voi raspunde in mod direct intrebarii referitoare la raportul saracie-bogatie intr-un oras pentru ca aceasta ar implica o discutie mult mai ampla si mai tehnica. In acelasi timp ma indoiesc ca scopul studiului ar fi fost specific de analiza a nivelului de saracie/bogatie intr-un oras, ci probabil e vorba de o analiza a trend-ului (dinamicii) saraciei in Romania si in context international, la nivel de tara, in ultimii ani (justificat si de a doua intrebare care mi s-a pus). Chiar si aici sunt nevoit sa fac multe concesii pentru a reduce concluziile la paragrafe non-tehnice, insistand mai mult pe implicatiile pentru politicile decizionale.
[3] Exista diferite metode de a stabili criteriile de saracie sau saracie extrema, ceea ce implicit va defini diferit cine va fi clasificat drept sarac sau nu. In aceasta scurta nota informative ma voi referi la criteriul relativ de definire a saraciei folosit de Banca Mondiala in colaborare cu statele in cauza (criteriul absolut folosit in tarile in curs de dezvoltare, mai ales pentru analize comparative, fiind de obicei 1 dolar pe zi sau 2 dolari pe zi- cifra din urma pentru Europa de Est si fostele state sovietice din Asia Centrala). Diferentele pot fi uneori dramatice. Voi da un singur exemplu: in 1994 nivelul general de saracie era estimat de Banca Mondiala la 22% (intr-un raport al Bancii Mondiale din 1997), in timp ce acelasi nivel general de saracie, estimat insa cu o alta metodologie de Institul pentru Calitatea Vietii din Romania era de 39% (raport al Institutului pentru calitatea vietii, redactat de Catalin Zamfir in 1995). De aceea este extrem de important a se raporta exact metodologia folosita.
[4] Inegalitatea in consumul populatiei (precum si in distributia veniturilor) este de obicei masurata prin asa numitul “coeficient Gini”, care are o valoare intre 0 si 1. Cu cat valoarea e mai apropiata de 1 cu atat inegalitatea e mai acerba. Romania in 2003 avea un coefficient Gini estimat la 0.29 in timp ce Polonia era la 0.34 iar Rusia la 0.47. In general nivelul de inegalitate in Romania este similar celui din alte tari vecine cum ar fi Bulgaria, Ungaria sau Slovenia, dar nivelul general de saracie este mai ridicat decat in aceste tari.
[5] Mai precis 2.15 dolari pe zi- definia Bancii Mondiale pentru tarile in tranzitie din Europa Centrala si de Est precum si cele din Asia Centrala, foste componente ale Uniunii Sovietice

How rich are you?

If you ever wondered where do you fit in the global income distribution, here's your chance to find out with only one click.

This and other very interesting "random observations" for all of us - life-time students of economics- are on the excellent blog of Greg Mankiw.

Wednesday, November 01, 2006

Economics and beyond

  • Some believe that Glenn Hubbard didn't take it so well when Ben Bernanke was chosen Fed Chairman. Among them, the Columbia Business School students are by far the most creative...
  • An excellent economics viewpoint of Gary Becker on legalizing polygamy. Although Richard Posner succesfully questions some of Becker's arguments, the main line in Professor Becker's comment remains untouched. Chapeau!
  • A very interesting (and with a great pedagogical potential) data analysis software developed by the team of Hans Rosling from the Karolinska Institute in Sweden. See also a video presentation by Prof. Rosling here.


Vad ca Dan are un succes nebun cu initiativa ClujBlogRoll. Iata ca l-a gasit chiar si pe Marius Benta, veche cunostinta de-a mea. Bun venit, domn Benta! Se anunta ceva foarte promitator daca se mai alatura astfel de lume.

Si un nou episod din "cum ajunge lumea pe blogul meu". Cuprinde intrari selectate din ultimele luni, majoritatea sunt cautari pe yahoo sau google:

"mentalitatea suedeza, modele de economia de piata" (mai mai, numai nea Ion cauta economia de piata in Suedia)
"scrisori de intentie pentru universitati din sua" (daca trebuie sa le cauti pe internet, mai bine te lasi pagubas(a)...)"
"proiect postdoc" (pai de unde nene, te uiti dupa el pe internet? si zici ca ai doc-ul deja?)
"rolul meu ca economist"(ha ha ha, asta e tare, asa da, economist de Romania! ma gandeam eu ca isi pun astfel de intrebari psihologice, e nevoie pentru motivatie...)
"miyahee song" (da! am scris probabil de mai multe ori ca e bun de aruncat la gunoi )
"Mihail Sebastian jurnalul" (foarte bun intr-adevar, il recomand tuturor)
"the most annoying sound in the world" (yep, wrote about it)
"model de cv pentru studentii francezi" (ciudat cum se leaga cuvintele...dar dincolo de asta, cum difera de un model general de cv...?)
"dupa ce criteriu se face admiterea la SAM" (probabil sunteti la fel de curiosi: ce o fi SAM- eu stiu doar de uncle Sam sau SAM aka Sorin Adam Matei :-))
"laureati ai premiului nobel pentru fizica" (cel mai simplu e sa ii cauti direct pe
"scoli de vara in limba engleza pentru copii care se afla in Romania" (interesant, desi formularea e redundanta- da, oare cate sunt, unde sunt, asta e chiar ceva folositor, daca e organizat bine)"
"sebastian buhai music" (intr-o viata viitoare va fi!)"
"jocuri de strategii economice" (what?!)
"jocuri adulti" (as avea cateva idei, dar depinde de persoanele implicate...)
"cum fac lucrarea de licenta" (eu zic sa o lasi balta)
"crime la comanda" (pragmatic, nene, pragmatic!)
"nevoia de siguranta" (mda)
"filme adulti romanesti" (adica avem si pretentii- sa fie dirty talk.ul sau tehnica autohtona cea cautata?)
"eseu despre ce inseamna moartea" (cata vreme ramai la faza teoretica e ok)
"cercetator concediere" (adevar graiesti, probabil unii ar vrea sa ne concedieze pe toti)

"john nash mai traieste" (ai completa dreptate, desi e un keyword cel putin traznit...)
"unde scriu la CNSAS" (sigur nu pe blogul meu!)
"traian basescu adresa corespondenta" (mofturi, calea oficiala ce are?)
"concursuri de participat doar copiii de 9 ani" (ei, doar si doar pentru copiii de 9 ani nu cred sa fie)

am spus poze cu dinozauri nu informatii despre ei (pai chiar asa, internautii astia numai informatii au si poze ioc!! mai sa fie!)